Resurse naturale de importanta economica, sol, hidrologie, vegetatie, fond funciar.

Principala bogatie naturala o constituie terenurile agricole care ocupa cca. 84 % din suprafata judetului.

O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea mare se succed urmatoarele fasii de soluri pe directia est-vest: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale si soluri brun roscate tipice, ultimele pe suprafete reduse in extremitatea de vest a judetului. Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

Vegetatia forestiera, care ocupa aproximativ 4,4 % din suprafata judetului, este formata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar brumariu, salcie alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tatarasc.

Fauna – bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte - cuprinde specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistretul, capriorul, fazanul, iepurele si vulpea. Pe balti si lacuri se intalnesc rata si gasca salbatica.

Dintre speciile de peste care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar in apele Dunarii si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.

In judet s-au descoperit si se exploateaza gaze naturale si petrol pe raza comunei Ileana. Exista, de asemenea, argile la Budesti, nisipuri si pietrisuri exploatate din albiile Dunarii, Argesului si Dambovitei.

Reteaua hidrografica este dominata de fluviul Dunarea care limiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Dunarea uda teritoriul judetului pe o distanta de 150 km, din amonte de Cascioarele si pana la calea ferata Fetesti-Cernavoda din Balta Borcei. In dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanta de 8 km in amonte de Calarasi), Dunarea se desparte in doua brate: Borcea, pe stanga si Dunarea veche, pe dreapta, care delimiteaza judetul Calarasi de judetul Constanta. Intre cele doua brate, ce inchid intre ele Balta Borcei, exista o legatura directa prin bratul Bala, care joaca un rol important in ceea ce priveste repartitia debitelor pe cele doua brate.

Raul Arges intra in judet in apropierea localitatii Budesti si se varsa in Dunare in amonte de Oltenita, traversand judetul Calarasi pe o lungime de 46 km.

In ceea ce priveste lacurile, in judetul Calarasi se intalnesc in special lacuri antropice, reprezentate prin iazuri raspandite, in majoritate, pe valea Mostistei si afluentii acesteia, pe Rasa, Luica, Zboiul, Barza si Pasarea. Dintre lacurile naturale trebuie mentionate, in primul rand, limanele fluviatile din lungul Dunarii si anume: Mostistea (2000 ha), Galatui cu Potcoava (375 ha). Lacurile de lunca, mai numeroase altadata, sunt reprezentate azi doar de Boianu (230 ha) si Ceacu (400 ha) din Lunca Dunarii, Mitreni din Lunca Argesului si Tataru din Lunca Dambovitei.

Fond funciar:

La sfarsitul anului 2003 din totalul de 508785 ha, 83,9 % erau terenuri agricole si 16,1% terenuri neagricole (din care: 26,8% paduri, 36,8% ape, 16,5% drumuri si cai ferate, 17,2% curti si constructii, 2,7% terenuri neproductive).
La sfarsitul anului 2003, 92,4 % din suprafata agricola se afla in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice.

Sectoarele economice importante ale judetului

Industrie

Industria judetului este profilata, in cea mai mare parte, pe activitati prelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industriei confectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industriei materialelor de constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilor metalice.

In cadrul industriei prelucratoare ponderea este detinuta de industria alimentara care, in anul 2003, a contribuit cu peste 46 % la productia industriala a judetului. Urmeaza, in ordine, industria confectiilor textile (cca 30 % din total productie industriala), industria celulozei si hartiei (peste 6 %), industria materialelor de constructii (peste 3 %), industria chimica (peste 2%), industria metalurgica (peste 1%).

Agricultura

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole care masoara 426,8 mii hectare din care 97,4 % constituie terenurile arabile, 1,3 % vii si livezi si 1,3 % pasuni si fanete (la sfarsitul anului 2003).

Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si secara a Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica (locul 2), 8,5 % din productia de floarea soarelui (locul 3).

In zootehnie, in ultimii ani, s-a inregistrat o scadere aproape constanta a efectivelor de animale. In ceea ce priveste septelul judetului Calarasi, la sfarsitul anului 2003, efectivele de animale inregistrau urmatoarele valori: 31,2 mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine si caprine. Din acestea, peste 97 % apartin sectorului majoritar privat.

In judetul Calarasi exista un adevarat “pilon” al cercetarii agricole romanesti – Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea – care a realizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calitati productive superioare. Pe langa acesta isi indeplinesc activitatea de cercetare inca 2 unitati de profil : Statiunea de Cercetari pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate Marculesti.

Comert si servicii

Comertul interior - pe baza datelor de bilant la semestrul I 2003 rezulta ca, indicele de volum al cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert a crescut cu 21,0% comparativ cu semestrul I 2002, in conditiile in care numarul agentilor economici, cu aceasta activitate a crescut cu 5,0% in perioada analizata.

Indicele cifrei de afaceri a agentilor cu capital privat a crescut, in semestrul I 2003 comparativ cu semestrul I 2002, cu 21,6 %.

Comertul exterior – in perioada 1.01.-30.11.2003, agentii economici exportatori si importatori - cu sediul administrativ in judet - au efectuat tranzactii cifrate la 85,8 milioane euro marfuri exportate, respectiv 74,8 milioane euro marfuri importate.

In perioada 1.01 - 30.11.2003 exporturile au devansat importurile cu 14,8 % reprezentand un sold pozitiv de + 11,0 milioane euro.

Comparativ cu perioada corespunzatoare a anului precedent, in primele 11 luni ale anului 2003 exporturile au crescut cu 12,5 % in timp ce importurile au scazut cu 2,4%.

Serviciile profesionale

In concordanta cu dezvoltarea economica generala a judetului si serviciile profesionale se afla in plin proces de restructurare si reforma. Astfel pe langa institutiile de cercetare stiintifica binecunoscute initiativa privata si-a facut simtita prezenta si in acest domeniu, in judetul Calarasi activand numeroase firme al caror obiect principal de activitate il constituie prestarea de servicii informatice si de consultanta, de pregatire profesionala si de asistenta tehnica. In ceea ce priveste celelalte servicii de utilitati publice, acestea sunt prestate, in mod deosebit, de administratia locala.

Turism

Riveranitatea judetului Calarasi la Dunare creeaza o atractivitate turistica deosebita, dar insuficient exploatata. Numarul mare de ostroave de un mare pitoresc, ramificarea cursului principal al Dunarii prin brate unice, creeaza atat un cadru natural ce predispune la relaxare, cat si conditii unice pentru practicarea vanatorii si a pescuitului sportiv.

Punerea in valoare a Dunarii, cu ostroavele ei salbatice, cu flora si fauna deltaice, a lacurilor si baltilor pline cu peste, la care se adauga cele 40 de fonduri de vanatoare in padurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, intr-un cadru natural si ecologic inedit.

In anul 2003, judetul Calarasi dispunea de 8 unitati de cazare turistica - constand in 3 hoteluri, 2 moteluri si 3 pensiuni - cu o capacitate de cazare de 533 locuri.

Serviciile bancare, sunt asigurate de 5 banci comerciale operationale avand 5 sucursale judetene si 2 orasenesti la care se adauga 30 agentii teritoriale.

In domeniul asigurarilor, 12 societati au deschise in judet un numar de 10 sucursale, 3 filiale si un punct de lucru.

Evolutia schimburilor comerciale :

In anul 2003, agentii economici exportatori si importatori – cu sediul administrativ in judet – au efectuat tranzactii cifrate la 112,7 milioane dolari marfuri exportate (cu 78,0 milioane dolari mai mult fata de 1996) si 92,7 milioane dolari marfuri importate (cu 61,4 milioane dolari mai mult fata de 1996).

In anul 2003 exporturile au devansat importurile de 1,2 ori reprezentand un sold pozitiv de 20,0 milioane dolari comparativ cu anul 1996 cand s-a inregistrat un sold pozitiv de doar 3,4 milioane dolari.

In anul 2003, produsele cu pondere in structura exporturilor au fost : materii textile si articole din acestea (51,9% din total exporturi) si metale comune si articole din acestea (33,0%). In anul 1996 produsele cu pondere in structura exporturilor au fost : materii textile si articole din acestea (44,0% din total exporturi) si mijloace de transport (31,9%).

In ceea ce priveste importurile, produsele cu pondere insemnata in efectuarea tranzactiilor au fost materiale textile si articole din acestea (41,7% din total importuri) si masini, aparate si echipamente electronice (20,5%).

In anul 1996, ponderea tranzactiilor privind importurile a fost detinuta de : produse alimentare, bauturi, tutun (19,2%), materii textile si articole din acestea (26,2%) si masini, aparate echipamente electronice (33,6%).