Până în luna august 2005 producţia de ciuperci de cultură a atins o cifră record de aproape 500 de tone comparativ cu numai 60 de tone raportate anul trecut. De asemenea, pe lângă ciupercile de cultură, au fost recoltate din flora spontană aproximativ 580 de tone de ciuperci.

Profitul obţinut la o cantitate de peste o tonă, de pe o suprafaţă de 100 de metri pătraţi, în cinci cicluri de cultură, este de aproximativ 30.000 RON, amortizarea investiţiei la fiecare recoltă.

Astfel, se poate demara o investiţie de amploare în cultivarea ciupercilor cu o sumă minimă de 18.000 RON. Din această sumă, 9.000 RON pot reprezenta fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD. Cu alte cuvinte, cei care solicită sprijin financiar prin SAPARD pot realiza o astfel de investiţie cu doar 9.000 RON. Această suma poate fi obţinută apelând la Fondul de Garantare a Creditului Rural dar şi direct printr-un credit bancar garantat chiar cu investiţia.

Principalele specii cultivate în România sunt Agaricus bisporus (ciuperca de bălegar denumită impropriu champignion) şi Pleurotus ostreatus (cunoscut ca păstrăv de fag).
Din păcate, piaţa internă nu se constituie într-o alternativă profitabilă, consumul pe cap de locuitor fiind foarte scăzut (considerat irelevant chiar şi din punct de vedere statistic). O altă caracteristică o reprezintă preferinţa românilor pentru specia Agaricus, în timp ce în străinătate este mult mai apreciată specia Pleurotus. Producătorii de ciuperci de cultură s-au orientat, firesc, spre pieţele externe, dar exigenţele calitative fac ca puţini să reuşească cu adevărat să exporte constant. Soluţia o reprezintă culturile profesioniste la cele mai înalte standarde europene şi internaţionale.
Programul SAPARD oferă sprijin financiar pentru asigurarea tuturor condiţiilor tehnice necesare producţiei de ciuperci şi industrializarea acestei activităţi cu mare potenţial de dezvoltare.

Prin Măsura 3.4 (Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative - submăsura „Alte activităţi") se pot obţine fonduri nerambursabile SAPARD pentru cultivarea, colectarea, depozitarea şi procesarea ciupercilor. Mai exact pentru construirea sau modernizarea clădirilor operaţionale şi utilităţilor conexe, pentru depozitarea materiilor prime şi produselor, pentru dotarea laboratoarelor pentru analiză şi cercetare, dar şi pentru birourile administrative.

Totodată, pentru bunul mers al investiţiei, pot fi achiziţionate echipamente şi dispozitive noi pentru recoltarea, depozitarea, procesarea şi marketingul produselor, dar şi pentru producerea compostului (patului germinativ) şi achiziţionarea de material biologic certificat (micellium). Programul SAPARD finanţează şi depozitarea, procesarea şi marketingul ciupercilor din flora spontană, nu numai a ciupercilor de cultură.

Ciupercile prezintă două calităţi majore: cea de produs agroalimentar deosebit şi randamentul ridicat obţinut pe metru pătrat, ceea ce face ca amortizarea investiţiei să se fac într-un timp scurt. Pentru a debuta cu o cultură de ciuperci este nevoie de spaţiu bine izolat de mediul exterior, igienizat şi dotat cu instalaţie de apă potabilă, ventilaţie, instalaţie electrică de încălzire şi răcire a aerului. Pentru a asigura rentabilitatea unei ciupercării, investiţia trebuie să cuprindă o suprafaţă minimă de 100 metri pătraţi (mp.).

În cazul speciei Agaricus randamentul este de 20 - 27 kilograme pe metru pătrat. Valoarea investiţiei pentru cei 100 de mp. de cultură, fără a lua în calcul amenajarea iniţială a spaţiului de producţie, se ridică la aproximativ 9.500 de lei noi, iar suma obţinută în urma comercializării sunt de peste 15.000 de lei noi. Pentru cinci cicluri de cultură se poate obţine un profit de 30.000 de lei noi. În situaţia în care compostul este produs la nivelul crescătoriei profitul se poate dubla.

În cazul ciupercilor din specia Pleurotus conţinutul nutritiv ridicat este motivul pentru care în străinătate sunt consideraţi ca înlocuitori ai cărnii. Pleurotus conţin 18 aminoacizi esenţiali organismelor vii şi sunt recomandaţi în alimentaţia diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar şi pentru mineralizarea organismului (conţin vitamina K, P, B12, minerale ca Siliciu, Seleniu etc.). Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare explozivă în multe ţări din lume, fiind uşor de cultivat, nepretenţioase şi utilizând ca strat de cultură deşeuri provenite din prelucrarea hârtiei, rumeguş şi altele care se aşează în saci. După proteina obţinută industrial din soia, aceste ciuperci se situează pe locul doi în lume din punct de vedere al calităţii nutritive.

Volumul de investiţii pentru cultura ciupercilor Pleurotus reprezintă 50 - 60% din cel pentru cultura ciupercilor Agaricus. Randamentul unui ciclu de cultură se poate situa între 20 - 35 kg de ciuperci la 100 de kg de strat de cultură (substrat celulozic). Investiţia pentru 35 de saci a câte 10 kg este de aproximativ 250 de lei noi, fără a lua în calcul amenajarea iniţială a spaţiului de producţie. Iar profitul obţinut este de aproximativ 700 de lei noi în 60 - 80 de zile, dar cu cât producţia este mai mare cu atât va creşte şi valoarea profitului.
Preţurile ciupercilor la bursele internaţionale variază, dar pentru exemplificare, în America un kilogram de Agaricus este cotat la aproximativ 3 dolari.

Suma alocată prin Programul SAPARD pentru submăsura „Alte activităţi", în care este cuprinsă şi cultivarea ciupercilor, se ridică la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor disponibile pentru Măsura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submăsura menţionată mai sus are o pondere de 15%.

Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale, societăţi agricole, societăţi comerciale cu capital privat de minim 75%, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro si de maxim 100.000 de Euro. Astfel, valoarea totală a investiţiei, care include cofinanţarea privată şi finanţarea SAPARD, trebuie să se încadreze între 5.000 şi 200.000 de euro.

Din valoarea totală eligibilă a proiectului, 50% reprezintă contribuţia beneficiarului, iar 50% contribuţia publică. În Programul SAPARD, cofinanţare publica reprezintă contribuţia Uniunii Europene, 75% şi a Guvernului României 25%.

O soluţie pentru cultivatorii români o reprezintă culturile BIO - „organice", care prezintă avantaje semnificative din punct de vedere al preţului de vânzare. Trebuie amintit că Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită produselor certificate ca fiind „BIO - organice". Acest tip de cultură se distinge de cel clasic prin utilizarea îngrăşămintelor naturale şi prin faptul că nu se folosesc pesticide, iar preţul de vânzare se dublează.

Condiţia esenţială pentru obţinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea viabilităţii economico-financiare a investiţiei. Prin acest lucru se înţelege obţinerea de performanţe financiare şi capacitatea de a opera fără a recurge la sprijin public în activitatea sa operaţională viitoare. Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui să demonstreze că îşi poate plăti obligaţiile şi datoriile în mod regulat şi să genereze un profit net de minimum 5%.
Beneficiarul poate să primească de două ori sprijin, în perioada de implementare a Măsurii, fără ca cele două investiţii să fie derulate în acelaşi timp, iar suma lor să nu depăşească valoarea maximă a ajutorului public.

Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv, solicitantul trebuie să se adreseze Agenţiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a obţine „Ghidul solicitantului" pentru Măsura care cuprinde domeniul proiectul pe care vrea să îl dezvolte.

Tot de la sediul Agenţiei, Birouri Regionale sau de pe pagina de web, www.sapard.ro, viitorul beneficiar va intra în posesia Cererii de finanţare, care se va completa electronic.
Cererea se va completa astfel:

• Solicitantul trebuie să completeze cererea de finanţare în limba
română şi să o depună în trei exemplare: un original şi două copii;

• Cererea de finanţare va fi completată numai electronic şi va fi depusă pe suport de hârtie şi pe dischetă. Cererile completate de mână sau scrise la maşină nu vor fi acceptate. De asemenea, este obligatoriu a se respecta formatul cererii de finanţare (cu încadrarea în pagină) aşa cum este prezentat în ghid;

• De asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finanţare (exemplarul original şi cele două copii), însoţit de anexele tehnice şi administrative va fi legat într-un singur dosar (chiar dacă documentaţia tehnică a fost legată în prealabil) astfel încât să nu permită detaşarea şi/sau înlocuirea documentelor. Dosarul va fi paginat şi opisat, numerotarea paginilor făcându-se manual în partea dreaptă sus a fiecărui document, în ordine de la 1 la n, unde n este numărul total al paginilor din dosarul complet. Documentele justificative vor fi anexate în ordinea opisului de la sfârşitul Cererii de finanţare, indicându-se numerele de pagină la care se află fiecare document. Dacă cererea de finanţare este declarată neconformă la depunere, în cazul în care se ataşează documente noi, se va dezlega dosarul şi se va adăuga documentul lipsă. Paginile vor fi renumerotate manual în partea dreaptă sus a fiecărui document (numerele vechi vor fi tăiate cu o linie orizontală), opisul se va reface şi dosarul va fi legat din nou;

• Exemplarul original va avea înscrisă pe copertă, în partea superioară dreapta, menţiunea „ORIGINAL" şi va fi ştampilat de către solicitant şi semnat de către responsabilul legal al solicitantului pe fiecare foaie completată. Solicitantul va ştampila copiile acestora cu menţiunea „conform cu originalul" şi responsabilul legal al solicitantului va semna. Conformitatea acestor documente cu originalele rămase la solicitant se va verifica cu ocazia verificării pe teren. Dacă cel puţin un document aflat în copie în exemplarele COPIE 1 sau COPIE 2 a cererii de finanţare nu este conform cu originalul aflat la solicitant, cererea de finanţare va fi declarată neeligibilă;

• Cele două exemplare copie vor avea înscrisă pe copertă, în partea superioară dreapta, menţiunea „COPIE Nr. 1" şi respectiv „COPIE Nr. 2". Cele două exemplare copie vor fi ştampilate de către solicitant şi semnate de către responsabilul legal al solicitantului. Fiecare foaie completată va avea menţiunea „Conform cu originalul";
• Fiecare exemplar al cererii de finanţare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus în câte un plic care trebuie să aibă înscrise numărul de referinţă al sesiunii cererii de proiecte, numele complet al solicitantului, adresa completă a acestuia şi denumirea proiectului (identice cu cele înscrise în cererea de finanţare). Pe fiecare plic se va înscrie cuvântul „original" sau „copie", după cum este cazul. Toate aceste menţiuni se vor înscrie pe plic, citeţ, cu caractere majuscule şi diacritice;
• Solicitantul trebuie să îşi completeze cererea de finanţare având la bază explicaţiile oferite în instrucţiunile ce însoţesc cererea de finanţare;
• Nu se vor accepta cereri de finanţare cu ştersături sau completări făcute manual sau cu maşina de scris;
• Solicitantul se va asigura că rămâne în posesia unui exemplar complet al cererii de finanţare în afara celor trei exemplare pe care le depune.
În funcţie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finanţare trebuie depusă direct, personal, de către unul din cei doi responsabili de proiect, la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS).
Proiectul care conţine cererea de finanţare şi toate anexele necesare - studiul de fezabilitate, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat şi analizat, Curriculum Vitae, ultimul bilanţ contabil - este declarat conform de către specialiştii Biroului Regional.

Dacă toată documentaţia este completă şi corectă apoi dosarul este trimis la sediul central al Agenţiei unde este declarat eligibil pentru a fi finanţat. Beneficiarul va fi înştiinţat în scris despre eligibilitatea proiectului său.

Ultima etapă este semnarea contractului de finanţare dintre beneficiar şi Agenţia SA