Asezare istorica geografica

Macin este o asezare antica, datand din sec.III, recunoscuta cu statutul de comuna urbana in documente otomane din sec. XVI.

Macinul, vechi si chiar stravechi asezamant uman pe teritoriul patriei noastre, se afla situat in partea de nord-vest a teritoriului dintre Dunare si Mare, in apropiere de Dunarea Veche si cea Noua - punctul Smardan si se intinde pe o suprafata de 65,2 kmp. Este situat la 45 grade 15' latitudine nordica si 28 grade 10' latitudine estica, strajuit in partea de NE de varful Suluc cu o altitudine de 364 m, la SE de vestitele cariere de piatra de la Turcoaia si Iacob-Deal, la V de Dunarea Veche, iar la NV de culmea Urliga; este o importanta rascruce de drumuri spre Muntenia, Transilvania, Moldova, in zona de tranzit, spre Delta Dunarii si Litoral. Este asezat pe un platou terasa care priveste spre vest, cu iesire spre vest, pe Dunare sau terestru, catre Smardan, Braila rutiera in partea de est catre: Greci, Cerna, Tulcea si Constanta; fluviala in sud catre: Carcaliu, Turcoaia, Pecineaga.

Originea indepartata a acestui asezamant poate fi identificata in vechiul Arrubium, nume dat de celti in sec. III i.Hr. Se pare ca inca din antichitate acest asezamant sa fi jucat un deosebit rol religios in viata oamenilor acestor locuri si ca tot aici ar fi existat un cult al zeului Jupiter Arrubianus, de la care pare isi trage si numele.

Clima

In ceea ce priveste clima, temperatura medie pluri anuala are o valoare ridicata de 10 - 11 grade C. Verile sunt calde cu temperaturi medii in luna iulie de 21 - 23 grade C. Timpul favorabil practicarii drumetiilor de vara in muntii Macinului se intinde din luna aprilie pana in luna noiembrie. Cantitatea anuala de precipitatii care cad in muntii Macinului este de 500 - 600 mm. Deci mai mare decat in restul Dobrogei, iar in orasul Macin este de 455 mm. Vanturile care bat de la NE sau de la NV sunt predominante. Perioada de calm atmosferic se inregistreaza vara si toamna, in rest vanturile sunt frecvente pe crestele muntilor.

Potia

Potia este etnic-mixta, fiind inregistrate in oras nu mai putin de 13 nationalitati (romani, turci, rromi, rusi-lipoveni, etc.) si 9 culte religioase care convietuiesc in deplina armonie si toleranta.
Comunitatea numara cca. 15.000 locuitori, in majoritate romani dar si turci, tatari, romi, italieni, germani, rusi-lipoveni, etc, care au convietuit armonic de-a lungul timpului. Numarul de strazi are o lungime totala de 60 km toate fiind asfaltate sau pavate cu granit.
Dintre personalitatile care au scris sau sunt legate biografic de Macin amintim: Ion Ionescu de la Brad, Nifon Balasescu, Spiru Haret, Nicolae Iorga, Gh. M. Murgoci, Gheorghe Banea, Grigore Kiazim s.a.
Potentialul economic al zonei este valorificat in domeniile: Agricol, Exploatarea pietrei (Macin, Turcoaia, Greci, un "triungi al granitului de reputatie europeana"), industrie mica, eco-turism.
Asezarea este la o rascruce de trasee comerciale si turistice spre Delta Dunarii si Marea Neagra, in vecinatatea unor obiective turistice si ecleziastice importante: Dinogetia, Troesmis, Niculitel, Cocos, Celic-Dere, il recomanda ca un potential centru al Dobrogei de Nord.
Are un nivel de instructie si formare profesionala relativ ridicat, beneficiind de aportul celor doua scoli generale, scolii profesionale, liceului "Gheorghe M. Murgoci" cu o traditie de aproape jumatate de veac si din 2001 al Colegiului de Cartografie si Cadastru.
Macinul se poate lauda si cu cele doua Ansambluri folclorice: "Bujorii Dobrogei" si "Pandelasul", cu formatii de muzica: dance - "Party Dance" si alte trupe mai mici. Dintre spectacolele si festivalurile anuale si cu traditie amintim Festivalul International de muzica pora "In Memoriam Grigore Kiazim" si "Miss Arrubiana" (cu o vechime de peste 19 ani).
In ceea ce priveste sportul orasul Macin are o echipa de fotbal in divizia D, interjudeteana, F.C. Arrubium Macin.
Rata somajului in orasul nostru este de aproximativ 13% afectand in special barbatii (40% din totalul barbatilor nu au locuri de munca)

Muntii Macinului

Muntii Macinului, orientati pe directia nord-sud-est ocupa o suprafata de aproximativ 1000 kmp, cuprinzand mai multe dealuri si culmi. Din acestea dealul Pricopanului este cel mai apropiat de Macin, de unde sunt vizibile culmile ce se insira spre sud-est: Vitelaru, Cheia, Caramanlau, Fântana de Leac, Vraicu sau Vraju, Turtudanu, Mâtu, Sulucu, Capraru, Piciorul Pricopanului. In legatura cu denumirea acestor munti, este bine sa ascultam si parerea lui Nicolae Iorga, care a trecut prin Macin si i-a vazut: "nume curat romanesti din vechime: Cheia, Vitelaru, Pricopanul, Mâtii, care arata a cui e, si din punct de vedere istoric aceasta parte din Tara Romaneasca".
La poalele Piciorului Pricopanului se afla Lacu Sarat, un luciu de apa in care se oglindesc culmile uneori zimtate ale muntilor. Este la cca 5 km departare de Macin, in dreptul Popasului "La culmea Pricopanului". Dupa o scurta depresiune culmile muntoase se continua in acceasi directie prin dealul (culmea) Grecilor, cu cel mai mare varf din Dobrogea: Tutuiatu (Greci) - 467 m. Atunci cand s-au format acesti munti nu exista nici un fel de viata pe uscat. O dovedesc rocile din care sunt formate aceste culmi, a caror varsta se apreciaza a fi de aproximativ 400 milioane de ani. Pe acea vreme avea inaltimea Carpatilor de azi, intinzandu-se departe spre apus, pana in sudul Angliei. Urme ramase din aceasta perioada se pot intalni in Muntii Boemiei, Platoul central francez s.a. Temelia Muntilor Dobrogei era formata dintr-o materie vascoasa si fierbinte, care a dat nastere in final la o roca tare: granitul (alcatuit din trei minerale: cuart, mica si feldspat). Din granit sunt formate culmile Pricopanului si Tutuiatului.
Dupa o puternica presiune din partea maselor vecine, Muntii Dobrogei s-au rupt, dand nastere la trei blocuri, fiecare cu tectonica sa. Dupa ce s-a produs aceasta miscare, Dobrogea de Nord a ramas scufundata sub apele unei mari intinse, numita Mediterana Centrala. Deasupra apelor a ramas intocmai ca o insula numai Dobrogea de mijloc si de sud.
Granitul, dupa cum se stie, este un pretios material de constructie. Din carierele de granit ale acestei zone au plecat inca din secolul al XX-lea cantitati importante de granit, incarcate in vase turcesti, grecesti si ulterior italiene si franceze spre Constantinopol sau apusul Europei. Productia carierelor de aici este solicitata si la export. Astfel, stadionul olimpic din Munchen a folosit ca material de constructie granitul gri extras din carierele de piatra de la Macin. Dar granitul nu este singura bogatie geologica a Muntilor Macinului, cu multe decenii in urma, din dealurile Cheia si Vitelaru de langa Macin era exploatat caolinul.
Vizitarea Muntilor Macinului este posibila, dar nu usoara, cum s-ar parea la prima impresie, din cauza sfaramaturilor de roca, care fac sa alunece piciorul, mai ales cand ne apropiem de varfuri.

Cetatea Arrubium

Castrul roman Arrubium ale carui ruine se situeaza pe teritoriul orasului Macin, este atestat documentar pentru prima data in jurul anului 100 e.n. in doua diplome militare. Este mentionata prezenta la Arrubium a unei unitati romane auxiliare (ala) formata din dardani.
Mai tarziu existenta castrului roman este semnalata si de alte patru documente istorice: Tabula Peutingeriana, harta intocmita de un autor anonim probabil in perioada 260 - 271 e.n., Itinerarium Antonini, scris in anii 212 - 218 e.n., forma ajunsa la noi datand din timpul imparatului Diocletian (284 - 305), in care sunt indicate cetatile romane de pe malul drept al Istrului (Dunarii) de la Turtucaia pana la varsarea in Marea Neagra, Notitia Dignitatum, din primul sfert al secolului V, care contine o lista a functiilor militare si civile din rasaritul si apusul Imperiului Roman si Cosmographia, o descriere a lumii facuta in secolul al VII-lea de geogarful din Ravenna, autor necunoscut. Se pare ca numele cetatii este de provenienta celtica.
La Macin au fost descoperita inscriptii (ala I Dardanorum, ala II Hispanorum Aravacorum), stalpi militari cercetati de Constantin Moisil - unul dintre acestia datand din timpul lui Diocletian, tigle stampilate si doua mari tezaure monetare romane imperiale care au adus informatii pretioase despre cetatea romana si de faptul ca legiunea a V-a Macedonica, stabilita la cetatea mai sudica Troesmis, situata la mai putin de 20 de km, avea in sarcina pana in anul 167 si paza cetatii Arrubium. In secolele I - II e.n., cetatea a cunoscut o mare dezvoltare sociala si economica.